DESPRE COMPETENTA INSTANTELOR:

NOTIUNI FUNDAMENTALE

România este stat de drept, organizat potrivit principiului separației și echilibrului celor trei puteri- legislativă, executivă și judecătorească.

Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție (unica instanță supremă) și de celelalte instanțe judecătorești.

Dacă sunteți nevoit să vă adresați unei instanțe, inainte de mediere sau nu, e bine să știți că:

- orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

- accesul la justiție nu poate fi îngrădit. Toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

- justiția, ca si medierea, se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii discriminatorii.


INSTANTE DE DREPT COMUN SAU/SI INSTANTE SPECIALIZATE


În România, pe lângă instanțele de drept comun există fie secții specializate, fie complete de judecată specializate, în anumite materii.

Secțiile specializate

La instanțele mari, indiferent dacă sunt judecătorii, tribunale sau curți de apel, în funcție de numărul de cauze de o anumită natură, funcționează secții specializate (secția civilă, secția penală, secția comercială, secția de contencios administrativ, secția de litigii de muncă și asigurări sociale). Secția civilă, de exemplu, judecă numai cauze civile.

La instanțele mici, funcționează secții mixte în câte două-trei materii, iar judecătorii care le compun judecă într-una sau două dintre respectivele materii.

Completele specializate

La toate instanțele, dacă numărul de cauze de o anumită natură nu justifică înființarea de secții specializate, în una sau mai multe din următoarele materii funcționează complete specializate: fond funciar, cauze cu minori, infracțiunile de corupție, cauze comerciale, contencios administrativ, litigii de muncă și asigurări sociale.

De obicei, un judecător specializat într-o materie judecă mai mulți ani numai acea materie, însă, funcție de situația ocupării posturilor, nimic nu împiedică acel judecător ca, la un moment dat, să fie nevoit să judece în altă materie.

În cadrul judecătoriilor funcționează secții sau complete specializate pentru:

În cadrul tribunalelor și al curților de apel funcționează secții sau complete specializate pentru:

COMPETENTA INSTANTELOR

Prin competență, se înțelege capacitatea unei instanțe de a soluționa anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.

Nu toate litigiile civile sunt de competența instanțelor. Există litigii care se soluționează de către alte autorități.

Competența este de două feluri: competența materială și competența teritorială.

Dacă vreți să introduceți o acțiune în instanță, trebuie să știți care este instanța care are competența să o judece.

COMPETENTA DUPĂ MATERIE

Competența materială are un caracter absolut (părțile nu pot conveni să fie judecate de o altă instanță decât cea prevăzută de lege).

Reclamantul arată în cererea de chemare în judecată obiectul cererii și valoarea obiectului litigiului, în funcție de care se va determina instanța competentă.

Dacă reclamantul formulează un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii ori incidentale, valoarea capătului principal este cea care determină competența.

Când sunt mai mulți reclamanți și un singur pârât sau un reclamant și mai mulți pârâți și este vorba de o singură creanță, competența se determină după valoarea întreagă a creanței.

Uneori competența este dată de calitatea părților din proces (de ex. deși în materie de contencios administrativ, competența de a judeca în primă instanță revine ca regulă tribunalelor, totuși dacă autorul actului administrativ sau al refuzului nejustificat de a emite actul este autoritatea administrației publice centrale, competența în primă instanță revine curților de apel).

Alteori, competența este dată de urgența rezolvării cererii (de ex. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă asupra fondului sau cererea asigurării dovezilor- dacă este primejdie ca ele să dispară sau să fie greu de administrat pe viitor, înainte de judecată-, se va îndrepta la instanța în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul cercetării sau la instanța competentă să judece cauza).


A. Competența judecătoriilor

Judecătoriile sunt, în principiu, competente să judece toate cererile în primă instanță (sau în fond).

Judecătoriile judecă :

1. în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe;

2. plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate juridcițională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege ;

3. în orice alte materii date prin lege în competența lor, de exemplu:

Secțiile maritime și fluviale ale judecătoriilor Constanța și Galați judecă litigii, precum: despăgubirile pentru avarii cauzate navelor și instalațiilor destinate navigației, instalațiilor de încărcare, descărcare și manipulare a mărfurilor,și pentru orice prejudicii cauzate prin alte forme ilicite în legătură cu activitatea marinei civile; litigiile privind retribuția pentru asistența de salvare și repartizarea acesteia între salvatori; plângerile împotriva proceselor verbale de contravenție privind poluarea apelor mării de către navele maritime.


Judecătoriile sunt instanțe de fond. Aici completele sunt formate, de principiu, dintr-un singur judecător, care pronunță hotărâri ce pot fi atacate cu apel, sau doar cu recurs.

ÎN MATERIE PENALĂ - Tot judecătoriile sunt cele care, în principiu, judecă în primă instanță toate infracțiunile.


B. Competența materială a tribunalelor

Tribunalele judecă:

1. în primă instanță :

2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;

3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii nu sunt supuse apelului.

În această categorie intră:

4. în orice alte materii date prin lege în competența lor:

Tribunalele Constanța și Galați au o competență specială maritimă și fluvială.


ÎN MATERIE PENALĂ, având drept criteriu gravitatea infracțiunii pentru ordinea juridică națională, legiuitorul a stabilit competența în favoarea tribunalelor, în primă instanță, pentru unele infracțiuni mai grave contra persoanei, contra patrimoniului, infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public, infracțiuni care aduc atingere unor relații sociale, infracțiunile săvârșite cu intenție, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei infracțiunea de spălare a banilor, precum și infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri, infracțiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta privește sistemul bancar, infracțiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuală și industrială.

În țara noastră funcționează în prezent 41 de tribunale, cum este cel din Ploiesti - Tribunalul Prahova, 4 tribunale specializate (Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Mureș, Tribunalul Comercial Argeș) și Tribunalul Militar Teritorial București.

Tribunalele au sediul în localitățile- reședință de județ, iar cele specializate au luat ființă pe lângă cele tradiționale, justificat de numărul mare de cauze în materia în care sau înființat.


C. Competența materială a curților de apel

Curțile de apel judecă :

1. în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale;

2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;

4. în orice alte materii date prin lege în competența lor, de exemplu:


ÎN MATERIE PENALĂ, potrivit criteriului gravității infracțiunii, curțile de apel judecă în primă instanță infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în Codul Penal sau în legi speciale, unele dintre infracțiunile în legătură cu serviciul, unele dintre infracțiunile contra siguranței circulației pe căile ferate, când s-a produs o catastrofă, infracțiunile săvârșite de civili contra capacității de apărare a țării, infracțiunile savârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi.


Funcționează în acest moment 15 curți de apel cu sediile în cele mai mari municipii din țară (Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara, Târgu- Mureș) și Curtea Militară de Apel București.


D. Competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție este unica instanță supremă în țara noastră.

Are sediul în București și este organizată în secții:

Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. în orice alte materii date prin lege în competența sa, cum ar fi.

Secția Comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile contra hotărârilor pronunțate în materie comercială, în cazurile determinate de lege.

Secția de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege; în materie de expropriere, în materie fiscală, cu excepția litigiilor care sunt date prin legi speciale în competența altor instanțe.

Secțiile Unite judecă recursurile în cazurile în care Completul de nouă judecători a pronunțat decizii în recurs ordinar; recursuri în interesul legii; soluționează sesizările privind schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție; sesizează Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.

De regulă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu judecă în fond, ci numai excepțional, de exemplu în anumite cauze care privesc membrii Parlamentului și ai Guvernului, magistrații, șefii cultelor religioase.

GRADELE DE JURISDICTIE:

instanta_ploiesti_mediere

Căile de atac declarate de către partea interesată împotriva hotărârilor pronunțate în fond sunt judecate de instanțele ierarhic superioare, după schema de mai sus.

Dacă urmăriți săgețile corespunzătoare culorilor veți înțelege de ce se spune despre sistemul judiciar român că funcționează în baza principiului dublului grad de jurisdicție, iar ca excepție există cauze care au și trei grade de jurisdicție.

Exemplu: săgețile negre - o cauză judecată în fond la judecătorie, dacă poate fi atacată cu apel, acesta se judecă la tribunal, iar recursul se judecă la curtea de apel.

Excepție: Singura excepție de la această organizare o găsim la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție care judecă:

COMPETENTA TERITORIALĂ

Regula generală este că cererea se introduce la instanța domiciliului pârâtului.

Dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanța reședinței sale din țară, iar dacă nu are nici reședința cunoscută, la instanța domiciliului sau reședinței reclamantului.

Cererea împotriva unei persoane juridice se face la instanța sediului ei principal.

Cererea îndreptată împotriva mai multor pârâți poate fi făcută la instanța competentă pentru oricare dintre ei.

În cazul unor litigii privind bunuri imobile, instanța competentă este numai instanța în jurisdicția căreia se află imobilul.

Succesiunile sunt numai de competența instanței în raza căreia și-a avut ultimul domiciliu defunctul.

Divorțul îl judecă numai instanța de la ultimul domiciliu comun al soților.

În materie comercială, până la sfârșitul lichidării, acțiunile sunt de competența instanței unde întreprinderea își are sediul principal.

Reclamantul are dreptul să aleagă la care dintre instanțele în același timp competente va depune cererea.

Părțile pot conveni, de principiu, prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, ca cererile referitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială (cu excepțiile subliniate mai sus).

Competența ce revine instanțelor judecătorești în legătură cu arbitrajul aparține instanței care ar fi fost competentă să soluționeze litigiul în fond, în lipsa unei convenții arbitrale.

INSTANTELE MILITARE

În România funcționează următoarele instanțe militare:

- Tribunalele militare (corespondentele judecătoriilor) București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Ele judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de militari, împotriva ordinii și disciplinei militare,cele săvârșite pe câmpul de luptă, precum și alte infracțiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv Tribunalul Militar Teritorial București (corespondentul tribunalului) judecă în primă instanță unele infracțiuni mai grave savârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, de militari până la gradul de colonel inclusiv;

- Curtea Militară de Apel București (corespondenta curții de apel) judecă în primă instanță infracțiunile contra siguranței statului și unele dintre infracțiunile contra capacității de apărare a țării săvârșite de militari, infracțiunile săvârșite de judecătorii și de procurorii militari.

Tot după principiul dublului grad de jurisdicție sunt organizate și instanțele militare, astfel:

instanta_ploiesti_mediator

MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Este alcătuit din procurori constituiți în parchete.

Procurorii își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.

Parchetele funcționează pe lângă instanțe, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.

În cadrul Ministerului Public funcționează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care coordonează activitatea parchetelor din subordine.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură:

Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structură câte o Secție de urmărire penală, o Secție judiciară, o Secție pentru minori și familie. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București funcționează și o Secție de proceduri, iar la Parchetul de pe lângă Curțile de Apel Constanța și Galați câte o Secție maritimă și fluvială.

Parchetele de pe lângă tribunale și cele de pe lângă judecătorii au, funcție de volumul de activitate, structură similară sau asemănătoare cu cea a parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Pe lângă Tribunalul Militar Teritorial funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, iar pe lângă Curtea Militară de Apel funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel care au în structură câte o Secție de urmărire penală și anticorupție și câte o Secție judiciară.

COMPETENTA TERITORIALĂ ÎN MATERIE PENALĂ

Parchetele conduc și /sau supraveghează cercetarea penală a infracțiunilor (faptele care prezintă pericol social, săvârșite cu vinovăție și prevăzute de legea penală).

Este competent sa efectueze urmărirea penală, în cazurile prevăzute de lege, si să exercite supravegherea asupra activității de cercetare penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza.

Competența după teritoriu este determinată de:

Procurorul, prin rechizitoriu, stabilește care dintre aceste instanțe judecă, ținând seama ca, în raport cu împrejurările cauzei, să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal.

Infracțiunile săvârșite în afara teritoriului țării se judecă de către instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau locuiește făptuitorul.

Mai există alte câteva reguli de competență referitoare la infracțiunile săvârșite pe nave sau aeronave, tot procurorul stabilind instanța competentă, potrivit criteriilor enunțate.

Contact : Birou Mediator Munteanu Dorin 

Serviciile noastre de mediere sunt disponibile in PRAHOVA Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza.

Telefon:         0756-380.333

Adrese:           Breaza, str, Jupan Neagoe Draghicescul nr. 6,

                          Campina, str. 1 Decembrie 1918 nr.19, Bl. R59, ap.28

Fix (UPC):        0344-105.047

E-mail:              dorinm2u@yahoo.com

https://www.facebook.com/mediator.ploiesti.3