DEFECTELE LEMNULUI


Defecte de forma


Curbarea trunchiului consta in devierea curbata a axei trunchiului de la linia dreapta, intr-un plan sau in mai multe planuri.

Curbarea intr-un singur plan se considera atunci cand trunchiul prezinta o singura deviere a axei lemnului, care este situata intr-un singur plan.

Insabierea este curbarea intr-un singur plan, localizata in capatul provenit de la cioata.

Curbura in plane diferite reprezinta devierea axei lemnului in planuri diferite.

Pentru determinarea curburii Cu se aplica relatia:

Cu = S / L x 100 [%],

in care: S este sageata, in cm, L - lungimea portiunii curbate, in cm.


Conicitatea anormala reprezinta descresterea continua a diametrului trunchiului de la capatul gros spre cel subtire. Se considera defect numai atunci cand aceasta descrestere este prea pronuntata si depaseste la rasinoase 1 cm/m, iar la foioase 1,5 cm/m. Marimea conicitatii se determina cu formula:

Co = D - d / L x 100 [%],

in care: D este diametrul la capatul gros, in cm, d este diametrul la capatul subtire, in cm, L - lungimea trunchiului dintre aceste diametre, in cm.


Labartarea este ingrosarea anormala a capatului gros al trunchiului arborelui. Ea este o consecinta a dezvoltarii exagerate a radacinilor, mai ales in soluri umede sau instabile, etc. Labartarea Lb se calculeaza cu formula:

Lb = D - d / L x 100 [%],

in care: D este diametrul la baza trunchiului, in cm, d este diametrul la 1 m distanta de baza, in cm, L - lungimea intre cele doua sectiuni, in cm.


Canelura este defectul lemnului care se caracterizeaza prin valurarea longitudinala a suprafetei laterale a lemnului rotund, astfel incat sectiunea transversala are un contur sinuos. Canelura se intalneste la toate speciile lemnoase, in mod deosebit la carpen. Marimea canelurii Ca se exprima in procente, facandu-se raportul dintre adancimea maxima a canelurii si diametrul mediu al piesei, ambele marimi fiind masurate la capatul gros al trunchiului, potrivit formulei:

Ca = d / D x 100 [%],

in care: D este diametrul mare al elipsei, in cm, d este diametrul mic, in cm.


Ovalitatea reprezinta forma ovala a sectiunii transversale a lemnului trunchiului. Ovalitatea se datoreaza actiunii vantului dominant, iar alteori dezvoltarii asimetrice a coroanei sau a sistemului radicelar al arborelui. Ovalitatea Ov se calculeaza cu formula:

Ov = D - d / D x 100 [%],

in care: D este diametrul mare al elipsei, in cm, d este diametrul mic, in cm.


Infurcirea lemnului este despartirea trunchiului in doua ramificatii principale care pornesc din acelasi loc. Defectul se datoreste pierderii mugurelui terminal si este intalnit la foioase iar uneori si la rasioase.


Scobitura este adancitura localizata la sortimentele rotunde in directia longitudinala a trunchiului, aparand de obicei la locul de intersectie al unei craci mari.


Defecte de structura ale lemnului.


Excentricitatea reprezinta deplasarea laterala a maduvei fata de centrul sectiunii transversale a sortimentelor de lemn rotund. Este mai frecvent intalnita la partea inferioara a tulpinii, fiind insotita de ovalitate sau curbura. Excentricitatea Ex se exprima cu formula:

Ex = l / D x 100 [%],

in care: l este distanta de la centrul sectiunii la centru maduvei, in mm, D este diametrul sectiunii, in mm.


Excrescenta se caracterizeaza prin umflaturi ale lemnului rotund de diverse forme, in care structura lemnului este neregulata. Se intalneste atat la foioase cat si la rasinoase.


Fibra rasucita este devierea elicoidala a fibrelor in jurul axei lemnului rotund, fibrele ramanand paralele intre ele. Aparitia acestui defect se datoreste in special actiunii vantului, dar si ereditatii. Gradul de rasucire al fibrei se calculeaza cu relatia:

Fir = dv / L x 100 [%],

in care: dv este devierea fibrei, in cm, L este lungimea considerata, in cm.


Fibra creata este reprezentata prin devierea fibrelor si a celorlalte elemente anatomice ale lemnului, dupa linii ondulate reltiv regulate. Se intalneste la foioase si mai ales la lemnul de paltin, frasin, etc.


Fibra incalcita consta in devierea neregulata si intreteserea fibrelor lemnului pe o anumita portiune. Se intalneste mai ales la foioase.


Neregularitatea latimii inelelor anuale consta in latimea diferita a unui inel, fata de latimea medie a inelelor de pe sectiunea transversala a unei piese. Defectul de datoreste conditilor deosebita de vegetatie din anumiti ani (seceta, atacuri de insecte) sau variatiilor conditiilor de vegetatie pe perioade lungi. Marimea defectului r se stabileste cu formula:

r = lmax - lmed / lmax x 100 [%],

in care: lmax este latimea celui mai lat inel anual, in mm, lmed este latimea medie a inelelor anuale dintr-o sectiune, in mm.


Lemnul de compresiune se caracterizeaza prin ingrosarea zonei de lemn tarziu a inelelor anuale, datorita carei se produce colorarea in rosu-brun a acestora.


Inimile concrescute constau in cresterea impreuna a doua sau mai multe tulpini.


Noduri


Nodul este partea de craca inglobata in masa lemnoasa. Nodurile sunt considerate defecte deoarece au o structura diferita de masa lemnoasa inconjuratoare si se prelucreaza greu. Clasificarea nodurilor.

Dupa gradul de legatura cu masa lemnoasa:

Dupa duritate si gradul de sanatate:


Crapaturi

Crapatura este o discontinuitate in masa lemnului rezultata prin desprinderea sau ruperea elementelor anatomice ale acestuia. La arborii pe picior crapaturile se datoresc factorilor climatici: vant, seceta, ger, trasnet. Clasificarea crapaturilor.

Dupa locul unde se produc si dupa directia lor se disting:

Dupa forma si origine se deosebesc:

Gauri si galerii

Gaurile si galeriile in lemn se datoresc actiunii insectelor mature si a larvelor lor, precum si altor daunatori animali. Gaurile si galeriile de insecte pot fi sapate la suprafata lemnului sau in interiorul lui. Clasificare:

Coloratii si alteratii

Datorita actiunii ciupercilor, bacteriilor sau agentilor fizici, compozitia fizica sau chimica a lemnului sufera modificari. Aceste modificari incep cu schimbarea culorii naturale a lemnului, continua cu modificari treptate ale structurii, mergand pana la distrugerea completa a lemnului.


Albastreala este o coloratie albastruie cu nuante cenusii provocata de ciuperci in alburnul lemnului de rasinoase, mai putin de foioase.


Coloratia de mucegai poate fi: rosiatica, roza, cenusie, verzuie sau negricioasa, depinzand de felul ciupercii si de specia lemnoasa.


Coloratia cafenie apare la materialul lemnos umed de rasinoase si se atenueaza dupa uscare.


Coloratia de plutire este coloratia galbuie a lemnului de rasinoase care apare dupa uscarea lemnului transportat prin plutire.


Roseata este o coloratie in diverse nuante de roz, roz-galbui, rosiatic, rosu-brun, care apare sub forma de pete pe suprafetele sectiunii transversale, sau sub forma de fasii pe sectiunile longitudinale ale lemnului.


Duramenul fals consta in coloratia anormala a zonei centrale a trunchiului, deosebita de culoarea obisnuita a lemnului, in general neuniforma si cu contur neregulat. Duramenul fals apare in special la fag si la speciile lemnoase care nu formeaza duramen. Duramenul fals poarta denumiri diferite, dupa culoarea si forma sa.

Inima rosie este coloratia anormala, de rosu-deschis pana la rosu-brun, a partii centrale a trunchiului de fag, avand un contur neregulat.

Inima stelata a fagului este inima rosie a fagului intr-un stadiu mai avansat de alterare.


Incinderea este coloratia rosiatica sau cenusie de diferite nuante, care se poate observa la capatul lemnului rotund sau pe suprafetele lipsite de coaja.


Rascoacerea este stadiul final al incinderii, caracterizata prin descompunerea lemnului provocata de ciupercile xilofage.


Putregaiul este efectul procesului de alterare a lemnului, caracterizat indeosebi prin schimbarea compozitiei chimice, a culorii, a structurii, a consistentei, a proprietatilor fizice si mecanice ale lemnului, ca urmare a atacului unor ciuperci xilofage.

Putregaiul se clasifica dupa mai multe criterii:



Defecte de ranire


Ranirea este deteriorarea provocata de loviri. In locurile lovite lemnul formeaza tesuturi de cicatrizare, care pot fi superficiale sau inglobate, total sau partial, in masa lemnului.


Cicatricea este zona cu structura neregulata a lemnului, formata din tesuturi de vindecare in locurile ranite.


Lemnul parlit consta in carbonizarea tesuturilor de la suprafata lemnului, ca urmare a focurilor deschise facute in padure.


Incluziunile de corpuri straine in lemn sunt fragmente de scule folosite la doborarea si colectarea lemnului, precum si pietre mici, vizibile total sau partial.


Defecte de exploatare si prelucrare


Din aceasta categorie fac parte urmatoarele: